Parca erau ieri zilele petrecute impreuna, cu toate visele noastre, imbratisarile, sarutarile si plaja pustie.Parca ieri durerea nu exista, iar acum sunt din nou singura, patul imi devine cosciug, iar perna imi va fi iar innecata in lacrimi.Parca ieri ne tineam de mana, era frig, dar tu ma incalzeai, mereu aveai mainile goale si calde, aveai grija de mine si erai atat de bland, de iubitor!
Dar acum totul a ramas gol si trist, asta sunt acum!Asta se intampla cand fug de tine, cand ma ascund de mine, cand pierd controlul, asta simt cand sunt la marginea prapastiei, cand cad si ma sparg in mii de bucati, cand linistea se termina, cand ignor vorbele pe care mi le spui, ma pierd, imi pierd sufletul si viata, inca am nevoie de tine!Asta simt cand ma prefac ca nu simt nimic, dar durerea imi inghite sufletul!
Sunt niste cuvinte atat de greu de spus, dar pe care ti le spuneam zilnic!Mi-as dori sa ti le pot spune din nou, numai tie, sa ti le soptesc la ureche, incet, ca adierea vantului: "Te iubesc!".
Iti mai amintesti zilele in care ma tineai in brate si aveam respiratia neregulata?Iti placea atat de mult.Sau iti mai amintesti seara in care ne plimbam ascultand melodia noastra, "Still Standing", iar tu ma strangeai de mana, era ultima seara!Sau cand ai vrut sa dansam pe lacul inghetat sub lumina lunii, dar mi-a fost frica, la fel cum mi-a fost frica sa lupt pt ce simteam atunci, sa imi ascult inima!Acum regret tot, ca te-am mintit, ca te-am facut sa suferi, dar cel mai mult regret ca te-am pierdut, desi pe tine te iubeam!Si iti mai zic ceva: Nu regret nimic din tot ce a fost odata!
