Perfect- nota![1]

Intotdeauna am incercat sa analizez perfectiunea unui vis.Mereu m-am intrebat daca ar putea exista asa ceva, dar nu se poate!Perfectiunea doar naste imprefectiune!Odata ce un lucru s-a nascut nu mai poate fi perfect!Asa cum un vis se naste din perfectiune, devine imperfect, tocmai pentru ca este un vis, iar asta e singurul sau defect!Dar acum urmeaza o seara lunga, plina de vise neplcaute, supranumite si cosmaruri, dar ele provin tot din imprefctiune viselor!Si poate ca in partea intunecata a lucrurilor bune, sunt perfecte!

Supradoze de vise!

Mi-am dat seama ca desi toti sunt impotriva eu nu pot renunta la ceva, nu o sa renunt!Ce naiba vreti sa renunt mereu la ceva?Ei, bine, acest ceva va ramane la mine, al meu!Mereu!
Vreau supradozele de vise inapoi, apusul pe malul marii, focul de tabara pe plaja noaptea, privitul stelelor de pe nisip....vreau inapoi supradozele de vise!
Aberez, ma pierd iar, dar o sa tin strans de el...da, imi place, iubesc sa fac asta, e micul meu secret de care sunt dependenta!Cateva lucruri imi sunt clare: sunt o ciudata, lumea ar fi fost mai frumoasa daca nu eram si eu in ea, iar supradozele mele de vise au ramas la el!
O sa i le cer inapoi cand o sa am curajul!Da, o sa o fac intr-o zi...o sa le cer inapoi!O sa le am iar!Dar acum nu mai visez, realitatea e destul de naspa, dar e realitatea, si imi trebuie, o vreau!
Lucrurile astea le-am scris aseara, acum e dimineata, trebuie sa ma car acasa, dar vreau sa mai scriu, hainele zac aruncate pe undeva...trebuie sa ma schimb, timpul se scurge repede, greselile se repeta mereu si intotdeauna vrei sa ai puterea sa il dai inapoi!
Vreau in skate, e frig, e toamna, vreau sa fac poze, e gol, e placut, e singur!E la fel de singur si gol ca mine, da, e toamna!Nu pot sa cred ca o sa mai indur iar rutina zilnica, vreau sa scap de rutina, imi e frica de rutina!O sa scap, o sa fie altfel, trebuie sa fie altfel!
Ce tot am?Ar trebui sa ma ridic si sa plec, s-a auzit usa!Acum e momentul....o sa plec, o sa ies si o sa ma simt iar singura!O sa fie placut si dureros, o sa visez....

Mi-e dor!

Imi e dor de noi, C.!Mai tii minte cand iti spuneam C.?Te tineam in anonimat, de parca erai micul meu secret!Lucrul pe care nu vroiam sa il impart cu nimeni!Si chiar nu vroiam, de asta te-am si pierdut!
Dar asa e viata, merge inainte, eu o sa te tin in inima mea, si oricat de tare ma doare raul pe care ti l-am facut, nu pot da timpul inapoi!Daca as putea totusi sa fac asta, as renunta la momentul ala pe care am vrut mereu sa il retraiesc, si nu te-as mai rani pe tine!Daca te-as avea iar nu ar mai conta prin cate am trecut!
Imi pare rau, C. , chiar imi pare rau...era sa iti scriu numele intreg, sau porecla!Scriam peste tot poreclele noastre cu un "x"intre ele, peste tot erau!Asa am aparut amandoua....tu ai fost acolo desi nu trebuia!Puteai sa iti traiesti viata ta, sa ai grija de ea!
Ma intreb daca mai ai gandurile mele pe acolo pe undeva?Ti-am zis odata sa le arzi, dar acum gandurile mele pentru tine se afla aici!Si inca te iubesc!
Da, inca te iubesc, poate tu nu ma mai iubesti, dar as da orice sa te am inapoi, insa am mers inainte amandoua, avem alti prieteni, si poate nu as reusi sa renunt la ei, ii iubesc cum te iubeam pe tine!
Imi e dor de zilele alea!De iarna cea rece!Imi e dor de bataile cu bulgari!Imi e dor de plimbarile lungi!Imi e dor de frigul de afara!Imi e dor de februarie amar!Imi e dor de noi!
C. , nu vreau sa uiti ca te iubesc si ca te-am iubit, chiar daca te-am ranit, regret amarnic, mi-ar placea sa schimb ceva, din tot ce am zis, din toate cuvintele otravite, pe care le-am infipt in tine, sa iti refac inima perfecta cum era inainte sa intru eu in viata ta!
Si totusi iti multumesc, C. ca ai avut rabdarea si iubirea sa iti frangi inima pentru mine!Sa uiti de tine pentru mine, sa incerci sa ma faci sa zambesc, sa plangi cu mine!Iti multumesc si regret ca eu am frant si inima ta si pe a mea!A ta nu trebuia sa fie distrusa!

Acasa...oare?

Maine dimineata pornesc in sfarsit spre casa...dar ma intreb daca va mai fi aceeasi casa?!Sunt aceleasi persoane acolo, care ma asteapta, ma primesc cu bratele deschise, dar totusi ma tem de ceva, desi sunt atatea persoane care nici nu ma asteptam sa imi ofere timpul lor!

Cum spuneam imi e teama de ceva, de ce ii e teama oricarui adolescent, lucrul care il irita si il raneste!Imi e teama de refuz!Imi e teama sa accept un: NU!Imi e teama sa fiu renegata, uitata, neiubita!Imi e teama sa trebuiasca sa te privesc de la distanta si sa ma gandesc la ce a fost odata!

Oricum sunt deja acasa!Cand am vrut sa postez asta s-a blocat netul, nu am mai avut timp sa intru!Si de cand sunt acasa totul se schimba, si eu ma schimb!Dar nu mai am nici un drum!Sunt pe un drum oarecare, nu e nici bun, nici rau!
Teama mea ramane acolo...inca 2 zile, tremur scriind asta, dar o sa se intample curand!O sa infrunt trecutul si refuzul!O sa pot sa traiesc normal!

Inca 11 zile!

Mai sunt 11 zile pana ajung in tara si parca acum timpul ar trece mai greu, imi e dor si totusi nu pot varsa nici o lacrima, iubesc, si totusi nu pot sa le zambesc larg celor carora le spun cuvintele astea,ascult, si totusi uit ce am auzit, vorbesc si totusi nu ma aud.
In ultimul timp nu am auzit decat muzica tare in casti!Si am tanjit usor dupa zilele alea ploioase!M-am mai certat cu lumea, ne-am mai impacat!Oricum marcati data de 19 in calendar!Ne vedem atunci...si poate mai dorm si eu noaptea!

Inca o luna

Hey...viata e cam plictisitoare in Italia, dar mi-am luat un Nikon D5000 sa mai treaca timpul.Oricum peste o luna o sa fiu acasa, si probail ca pe la ora asta vor veni fetele pe la mine sa ne uitam la un film si apoi sa iesim!Inca o luna...mi-e dor de voi!
Oricum...cine stie ce va fi peste o luna...pentru ca eu m-am saturat de toate!Dar, da, mi-am revenit, traiesc viata cum nu am mai trait-o niciodata!

Orasul de cacao - partea a-2a

Okay...toate bune si frumoase in orasul nostru, cat suntem noi intre noi....in skate, in habitatul nostru natural, dar pana sa ajungi acolo ai de trecut peste toti cocalarii care se leaga de tine si auzi cuvinte, gen:"Emo, hai sa stam pe intuneric diseara", iar tu ii raspunzi:"Ai vrea tu, pisi!" sau te mai striga:"Hei, rockere, ce freza pe capu tau!", Ia baga-ne, ba, niste Metallica."
Mdea...au auzit si ei de 2-3 trupe rock si deja fac pe destepti...m-am saturat si de pitipoancele care vin la tine si te intreaba tot felul de chestii, dovedindu-si prostia, cum ar fi: "De unde ai tricoul asta, imi place!" si tu raspunzi: "De la mall din C&A.", iar ele se uita la tine de parca le-ai vorbit in alta limba si iti spun:"Aha....si cum ajung acolo?".....Incerci sa le explici ca mall-ul e chestia aia mare de langa iesirea din oras si ele ajung la Xxl!:|
Trecand si peste cocalarii si pitipoancele cu care ne-am obisnuit deja, putem sa aruncam un ochi asupra dreptatii care se face in orasul asta, adica, frate, de cate ori nu s-a intamplat sa fie luati bikerii din skate de catre jandarmi....Ei nu pricep ca bmx-urile si bike-urile lor sunt facute special pentru asa ceva, deci au tot dreptul sa faca asta?Ei bine, nu pricep, normal ca daca ar veni un destept cu bicileta lu strbunicu si i-ar pierde controlul lovind pe toti il arestam, dar un biker care se da de amuzament si nu deranjeaza pe nimeni, ce avem cu el?Mdea...cam asa se face dreptate la noi, iti iau datele, te acuza de nu stiu eu ce panarama si te iau pe sus, dar fiti si voi mai atenti la acuzatii, ca daca nu sunt bazate pe ceva serios, puteti sa ii acuzati de abuz si sa le cereti sa vina cu mandatul de arestare, altfel nu au nici un drept sa va ia pe sus.
Mai sunt multe lucruri naspa in orasul asta, dar hai sa traim noi in Romania, ca oricum asta ne ocupa tot timpul.....!Va las, si daca mai gasiti ceva interesant prin orasul nostru nu ezitati sa imi spuneti, pentru ca vor aparea pe blog!:)

Orasul de Cacao - partea 1

Stiti...gandindu-ma la ultimele evenimente din viata mea si cum apar prietenii la toate colturile, am realizat ca sunt satula de orasul in care nu voi mai trai!Singurul lucru care o sa imi lipseasca din acel oras, vor fi acesti prieteni, in care ma regasesc mereu, pe care ii iubesc atat si cu care imi pierd timpul.Dar m-am tot saturat de orasul asta in care fiecare alearga dupa popularitate, dupa prietenii pe care ii stiu toti adolescentii din oras, dorind sa fie ca ei, o vendeta!
M-am saturat si de cei care vin la tine ca la banca sau la magazin, bine, cu unii nu am nimic, si nu ma deranjazeaza sa imi impart bunurile cu cei care mi le dau inapoi, mai mult sau mai putin intregi!Mereu am lasat ciocolata din mana in timpul luptei pentru deliciu si am indraznit sa iau cateva randuri, desi era a mea!Intotdeauna mi-am dat telefonul pe post de aparat foto sau instrument de alungat plictiseala si am ramas fara baterie, dar pozele au ramas amintere, iar bateria...ei, bine...pentru asta exista priza si chestia aia numita incarcator!
In orice caz, toate astea le-am impartit cu prietenii....si banii, si mancarea, si apa, si telefonul, si acadelele, si ciocolata!
Dar tot sunt satula de orasul asta si m-am saturat sa ma salute necunoscuti pe strada, sau sa aflu ca am prietenii pe care nu i-am vazut in viata mea face-to-face!Si stiti ce nu mai imi place la orasul asta?Si-a pierdut valoarea....unde mama naibii sunt concertele alea la care te distrezi....Concertele Cargo, Iris, Voltaj, Holograf, Truda, Vama si multe alte trupe care ar putea ajunge pe la noi!
Nu!Ei trebuie sa il cheme pe Romeo Fantastic, pe Florinel Ciorba, pe Guta Maimuta, pe Florin Salam si alte minunatii si altii shukari, bosi de bosi!Poate intr-o zi o sa o chemam si pe Simona Sensual sa fie treaba, treaba!Manele ca manele, cu totii le uram, au mai renuntat, dar au adus tot felul de Dj si animatoare care mai de care, dar ce , frate...Avenged Sevenfold nu au animatoare?...si sunt mult mai talentate!Oare unde e rockoteca care era odata?
Trecem si peste asta....Cred ca daca nu ar exista skate park-ul, orasul asta ar deveni prea plictisitor....ca ne plictisim odata si odata de Bulveard, de Gc, de Prefectura si mai schimbam habitatul cu un loc mai populat...unde gasesti ce specimene vrei tu si te incadrezi in haita ta, cu specimenele placute tie, rasa din care faci si tu parte!Si asa stati o zi intreaga, faceti poze, vorbiti, va dati cu placa, bike-ul, agresivele, sau ce aveti voi acolo!Si nu in ultimul rand, radem de bronzatele la solar care se duc sa faca plaja la Atlantis de ochii lumii!
Nu prea mai stiu ce sa zic...o sa mai imi vina idei si o sa mai scriu eu ceva!

Scrisoare catre liceeni de Tudor Chirila

Probabil ca toti am gresit si putini ne-am gandit sa luptam, multi am dat acel nume de "generatie distrusa" si putini am incercat sa ne salvam, dar poate, ca o sa izbutim, cat mai avem timp, ascultati, nu va cer decat 7 minute din pretioasa voastra viata sa ascultati adevarul!
Un singur click, nu cred ca obositi si daca chiar credeti ca nu pueti asculta, atunci furati, si sa vedem cine va fi mai bogat!

So hard to say goodbye!

It was so hard to tell you "Good-bye!", but how should I know I will lose you forever?I don't want you to look for my forgivness, I forgot it in the pocket of the blue jeans.Tonight I'll try to stop myself from crying and have a good sleep!I don't care anymore about the poison you left in my soul, I'll use it against you one day!It's not revenge, I'll give you back what you've lost!Your poison!
I still love you, but I just can't forgive you, I could die for you anytime, I could try to save your soul giving mine, I would try to save your body, hurting mine, I would try to save your mind even if I would go crazy, but I wouldn't try to forgive you!I'll leave you thinking..."It's all my fault!I'm the one she just couldn't forgive, but she gave everything she had for me!"
I can do anything, but it's not because of you, it's because of them, they made me fall so many times, and you were the last thing I could stand up to!So these time I'll fall and I won't stand up again!I needed you, your protection, you weren't there, so now I'm ashes to the stars!I hope you are happy!
And there's one more thing, I need your forgivness, too!So...please forgive me, but I can't stop loving you, even if they're standing up for me!You we're the only thing I wanned, nothing more, just you!So let me tell you how much I love you, 'cause I'm still standing here, waiting for the sky to fall down on me, waiting for the lies to become truth, waiting for you to come and ask me to give you my life and my forgivness!I'm waiting for you to ask for a second chance and give your poison back!And then we will be free, at least I will be free!

Mdea....Stiu!

Stiu ca unii dintre voi sustineti ca nu exista Dumnezeu, bla-bla, dar in suflet cred.El exista, indiferent cine e acolo....Allah,Budha,Dumnezeu, Osiris si restul zeilor sau poate Zeus cu prea-frumoasa Afrodita, curajoasa Atena si crudul Hades, Iadul sau Raiul sunt reale, imparatia Lui Hades sau a lui Zeus!Si multe alte povesti...ideea e ca sufletul tot se duce, indiferent unde, si Moartea tot e rece, Raiul sau palatul lui Zeus sau Osiris e tot lumina, iar Iadul sau Imparatia lui Hades ori strafundurile infinite ale lui Seth te asteapta cu durere, deci puteam sa scriu orice de numire de zeu, orice, dar momentan am ramas la expresiile uzuale cu O, Doamne....cunoscute ca si OMG!!!
Thanks anyway for reading "You're last kiss left me bleeding!":]Hope I'll feel better!

Sangerez de la ultimul sarut!

Imi amintesc cum ne-am luat "La revedere", am hotarat sa nu spunem "Adio!", pentru ca am sperat sa mai avem o sansa, dar ce sanse, cand chiar tu m-ai abandonat?Incepeam sa traiesc iar viata, sa simt din nou iubirea si fericirea, dar ca de obicei, muza e zdrobita, ce am cautat eu in bratele unui om banal?Ei bine, il iubeam, si inca il iubesc!Mai mult ca orice!Dar nu stiu daca gasesc forta sa ma ridic si sa te iert!Nu mai vreau!Nu mai pot!Nici Moartea nu imi ofera o imbratisare rece, nici Raiul lumina si nici Iadul durerea!Iar mi-am otravit sufletul cu acel lucru numit iubire!Otrava pura, nu am vrut sa o ating, sa o gust iar, dar am facut-o si a fost atat de buna!Dar acum sangerez, de la ultimul sarut in care am gustat-o!De ce, Doamne, m-ai abandonat iar in lanturile suferintei, de ce luna isi ascunde chipul, de ce stelele nu mai cad, de ce marea nu mai e salbatica?De ce nu m-a luat cu ea cand am rugat-o?De ce doare iar?De ce? Poate ca pana la urma ma voi darui marii, trup si suflet, asa cum mi-am daruit viata tie, prea-iubite om!Si ochii verzi de ce sunt iar innecati in lacrimi, si de ce trupul e innecat in durere, iar sufletul in otrava?Pentru ca asta ai facut tu!Ma doare, chiar nu vezi cat de tare ma doare?Ai spus ca o sa ma protejezi, o sa ma iubesti, nenorocita otrava care te-ai scurs prin trupul meu! De ce, iubite, de ce acum vrei sa imi inchizi ochii?Si de ce crezi ca Moartea ma va imbratisa, Raiul ma va lumina si Iadul ma va inghite, ma va imbalsama in durere?Nu o sa imi faca toate astea, nu azi, nici maine, pentru ca Moartea nu poate fi destul de rece, Raiul nu are destula lumina sa ma faca sa vad iar si Iadul nu are destula durere sa mai simt ceva! Asta este, oare sfaristul, iubite?Asa oare o sa imi inchid sufletul din nou?Cand o sa incetezi, iubire, sa ma ranesti?Cand o sa imi arati ca filmele si cartile spun adevarul si tu esti fericire?Cand o sa te gust cu adevarat, ca vinul ales din pocal de aur?Cand o sa traiesc din nou in bratele tale? Astea sunt intrebari fara raspuns!Acum meditez si ma gandesc la zilele frumoase, dar nu sunt melancolica, ma bucur ca le-am trait, sper sa mai fie, dar de data asta, va fi un alt sfarsit, si nu eu voi mai pune aceste intrebari!

Breaking the silence

I know it’s hard for you to say goodbye,
But, darling, I just don’t wanna die!
This world it’s so cruel and sad,
People and friends are so bad.
This world it’s so dead and cold,
And you have nobody to hold.
Time goes by, and everyday
I’m thinking how to runaway!
But everytime I try you say:
„Please, I love you, stay!”
But someday I’ll say goodbye
Cause you will change and so will I!
I’m so anxious to be free
So, baby, why don’t you join me?
You promised me you’ll follow untill the end....
And now, my dear, it’s time to grab my hand!
But I don’t need your defense
When I’m breaking the silence!

Inspiratie, unde?

Hey...nu am mai postat mare lucru de ceva vreme!Ma aflu in Italia, acum!A fost cam greu sa imi regasesc inspiratia si sa reincerc sa scriu ceva, dar au fost cativa prieteni aici care m-au facut sa ma mai gandesc la ultimele evenimente si sa trag cateva concluzii!

Protege moi!

Privirea-mi se stinge,
Sufletu-mi plange!
E ultima seara
Din ultima vara!
E ultimul fum din tigara!

De la cuvintele astea am pornit!E ultima zi in care am dreptul sa te iubesc!De ce nu ma lasi sa fac asta?De ce ne ascundem!Amandoi suntem vinovati de aceeasi crima!Amandoi uram societatea asta idioata care ne distruge!Amandoi incalcam regulile vietii pe care o traim!Amandoi ne prefacem ca suntem altcineva!
Acum imaginatia mea creeaza o alta lume, in care pot trai fericita!Protejeaza-ma!Protejeaza-ma!Nu ma lasa aici!Nu ma face sa orbesc!
Petrecerea noastra s-a terminat!Nu a mai ramas nimic!Suntem doar noi doi!Probabil ca nu mai stim ce e cu noi!Am uitat de tot ce era, luminile se sting, dar eu voi rupe tacerea!Iti voi spune ca te iubesc!

Asta...si tot!

Parca erau ieri zilele petrecute impreuna, cu toate visele noastre, imbratisarile, sarutarile si plaja pustie.Parca ieri durerea nu exista, iar acum sunt din nou singura, patul imi devine cosciug, iar perna imi va fi iar innecata in lacrimi.Parca ieri ne tineam de mana, era frig, dar tu ma incalzeai, mereu aveai mainile goale si calde, aveai grija de mine si erai atat de bland, de iubitor!

Dar acum totul a ramas gol si trist, asta sunt acum!Asta se intampla cand fug de tine, cand ma ascund de mine, cand pierd controlul, asta simt cand sunt la marginea prapastiei, cand cad si ma sparg in mii de bucati, cand linistea se termina, cand ignor vorbele pe care mi le spui, ma pierd, imi pierd sufletul si viata, inca am nevoie de tine!Asta simt cand ma prefac ca nu simt nimic, dar durerea imi inghite sufletul!

Sunt niste cuvinte atat de greu de spus, dar pe care ti le spuneam zilnic!Mi-as dori sa ti le pot spune din nou, numai tie, sa ti le soptesc la ureche, incet, ca adierea vantului: "Te iubesc!".

Iti mai amintesti zilele in care ma tineai in brate si aveam respiratia neregulata?Iti placea atat de mult.Sau iti mai amintesti seara in care ne plimbam ascultand melodia noastra, "Still Standing", iar tu ma strangeai de mana, era ultima seara!Sau cand ai vrut sa dansam pe lacul inghetat sub lumina lunii, dar mi-a fost frica, la fel cum mi-a fost frica sa lupt pt ce simteam atunci, sa imi ascult inima!Acum regret tot, ca te-am mintit, ca te-am facut sa suferi, dar cel mai mult regret ca te-am pierdut, desi pe tine te iubeam!Si iti mai zic ceva: Nu regret nimic din tot ce a fost odata!

Simple

Everything it's simple...Sa vorbim despre muzica, arta, iesiri, iubire si multe alte chestii!Sunt o persoana simpla ca oricare dintre noi, dar avem cu totii ceva aparte in simplitatea noastra!Si mie imi place muzica, imi place sa ma plimb, sa imi fac prieteni noi, sa traiesc viata din plin!Sunt multe lucruri de spus, dar o sa avem timp!